What do you value more?


glasshalffull

Please take a minute and choose an option!

Let’s explain a bit:

Wanting what you have – means the gratitude you are expressing towards what you have, material and non-material speaking.

Having what you want – means how much weight you put on the desires and things that you didn’t experienced yet. How much gratification you want and need.

Advertisements

On health supplements, again


Thanks again to David McCandless and Andy Perkins, from Informationisbeautiful.net for updating their post on Snake Oil?  “Scientific evidence for popular health supplements”.

You can find here their work which is based on comparing more than 1500 abstracts of studies about health supplements, which are a huge industry. it is notable that they considered only large, human, randomized placebo-controlled trials. No animal trials. No cell studies. Many of the health claims made by the $23 billion supplements industry are based on non-human trials.

click the image for the interactive version

adevaruri despre suplimentele nutritive II


Foarte interesant la studiul prezentat e ca se pot face cercetari separate pe fiecare grupa de afectiuni sau pe tipuri de ingrediente: plante, vitamine, etc.

Multe din suplimentele nutritive au la baza extracte din plante medicinale sau compusi ai acestora. Dar cat de sigure sunt ele? Doar pentru ca luam un preparat din plante ne va fi mai bine?

Asa cum se vede, putine dintre plante sunt cu adevarat eficace, si asta in conditiile in care sunt preparate si administrate in mod corect.

“Daca e natural, atunci trebuie sa fie sigur”. Oare?

De fapt majoritatea suplimentelor sunt fabricate din extracte procesate, sintetizate, concentrate si fermentate. Chiar daca nu ar fi procesate industrial, ar fi gresit sa asumam ca orice planta ne face bine. Ai manca iarba? Continutul mare de celuloza o face nedigerabila. Sau frunze de stejar? Sa nu mai zicem de ciuperci (stiu, nu sunt plante, dar ma intelegeti)Va plac migdalele? Migdalele crude, salbatice, sunt minirezervoare de cianura. Din cele peste 200,000 de specii de plante, doar cateva mii sunt consumate de oameni si numai cateva sute au fost “domesticite”. Plantele sunt fabricute chimice de o mare diversitate. Sunt capabile sa produca mii de compusi folositori in multe domenii: mancare, vopsele, medicamente, hartie, textile, otravuri, cleiuri sau materiale de constructii. Dar pentru a afla care la ce-i bun trebuie sa existe studii adecvate si teste.

E adevarat ca multe dintre ele au fost folosite de sute de ani, poate chiar mai mult. O astfel de idee a stat si la baza unei legi din 1994 care deregulariza piata suplimentelor nutritive in Statele Unite: daca exista un istoric al folosirii sigure produsul e acceptat. Dar daca pentru niste mii de ani oamenii, ignoranti sau naivi, au consumat produse toxice gandind ca le aduc insanatosirea. Manualul Merck recomanda in 1899 pentru tratarea ulcerului: creozot, terebentina, carbune, mercur, arsenic, plumb, cocaina, opium si marijuana. 🙂

Alte produse promit leacuri miraculaose aduse de plante exotice recoltate de mii de ani din paduri virgine sau jungle de nepatruns. “Folosit in China de peste 100o de ani” – produsele traditionale chinezesti au deseori efecte toxice daca sunt crescute in alte locuri decat zona lor traditionala.

Chiar si produse mai recente, foarte populare, s-au dovedit a fi periculaose. Una dintre cele mai controversate plante ale ultimelor decenii este tataneasa. Literatura populara o denumeste: unul dintre cei mai importanti agenti terapeutici descoperiti vreodata, sigur si eficace. “O minune a naturii” care trateaza cancerul, gastrita, alunitele, entorse si luxatii, hemoroizi, rani  pe col, arsuri sau boli venerice!

Tataneasa contine alantoina, agent care ajuta refacerea celulara. Tocmai de aceea exista pericolul, ca, in cazul cancerului, acesta sa fie dezvoltat de consumul de tataneasa. De asemenea mai contine alcaloizi toxici care dauneaza ficatului. In majoritatea tarilor tataneasa este interzisa.

Din graficul prezentat mai sus reiese ca unele dintre cele mai eficiente si mai sigure sunt: sunatoarea (St. John’s wort), eficace in tratarea depresiilor moderate, valeriana – in cazul tulburarilor de somn si impotriva anxietatii, ceaiul verde, afinele, frunzele de maslin, lemnul dulce, ghimbirul, scortisoara, si, mai recent exista studii care sustin eficacitatea plantei de cacao in tratamentul bolilor coronariene si a hipertensiunii*.

(va urma)

*o noua versiune a graficului, updatata in Mai 2011, o puteti gasi aici

adevaruri despre suplimentele nutritive


Multi dintre noi, cu intentia de a ne imbunatati sau mentine sanatatea, apelam la suplimente nutritive sau la produse care ne promit o ameliorare sau chiar o vindecare, prin puterea “miraculoasa” a unei “noi descoperiri” stiintifice. Astfel, in ultimii 20-30 de ani a inflorit o industrie care depaseste azi 26 de miliarde de dolari si continua sa creasca intr-un ritm sustinut: piata suplimentelor nutritive.

Mai intai o mica definitie. Suplimentele nutritive sunt acele produse care aduc un aport suplimentar in dieta umana si au in compozitie unul dintre urmatoarele ingrediente: o vitamina, o minerala, o planta (cu exceptia tutunului), un amino-acid sau orice concentrat, metabolit, extract sau combinatie dintre acestea.

Astfel au aparut peste 40,000 de produse, fiecare promitand cel putin un remediu. Unele dintre ele sunt prezentate ca adevarate panacee universale, de te intrebi de ce mai cultiva oamenii si altceva.  Va dau un exemplu: Uncaria Tomentosa, cunoscuta popular si sub numele Cat’s Claw, promite ameliorari in urmatoarele afectiuni: Imunostimulant, Antiinflamator indicat in artroze, tendinite, bursite; Antialergic, Diabet, Lupus, Sindrom de obosealã cronicã, Cancer, Herpes, Neregularitãţi Menstruale, Afecţiuni ale Stomacului şi Intestinelor.

David McCandles si Andrew Perkins au cautat studii stiintifice (peste 1500)  si dovezi medicale pentru aproape 150 din cele mai populare suplimente nutritive. Rezultatele lor indica un fapt alarmant: numai cateva dintre aceste suplimente se dovedesc a fi intr-adevar eficace. Pentru cele mai multe dintre ele studiile se contrazic sau nu aduc nici un fel de dovada a eficacitatii sustinute.

Cel mai popular ingredient al suplimentelor este ceaiul verde. Despre acesta se sustine ca ar fi folositor in reducerea riscului aparitiei bolilor cardiovasculare, a colesterolului si a cancerului, si aduce beneficii in cazul imbunatatirii densitatii osoase, a functiilor cognitive, impotriva cariilor dentare si a pietrelor la rinichi, dar si ca: stopeaza unele boli neurodegenerative (Alzheimer sau Parkinson), scleroza multipla, previne degradarea membranei celulare prin neutralizarea radicalilor liberi care se elibereaza prin procesul de oxidare, reducere efectele negative ale colesterolului rau si potenteaza productia de colesterol bun, creste nivelul metabolismului prin actiunea asupra norepinefrinei, si, bineinteles, ajuta la eliminarea kilogramelor in plus.

Dintre toate acestea, studiile clinice umane – pentru ca foarte multe dintre aceste suplimente sunt studiate exclusiv in conditii de laborator sau pe animale – au aratat ca numai in cazul reducerii colesterolului ceaiul verde are eficacitate buna.

Figura de mai sus reprezinta o “cursa de baloane” – cu cat e balonul mai mare cu atat mai multe evidente in studiile clinice, dar numai in situatia mentionata sub numele suplimentului). Tocmai de aceea, anumite suplimente vor aparea de mai multe ori: in cazul ceaiului verde – dovezile referitoare la proprietatile sale anticancerigene nu sunt concludente.

(va urma)

porumbul bate tot!


De mai multa vreme vroiam sa fac o statistica a eficientei energetice a unor produse alimentare dpdv al costului/aport caloric.  Inca nu am gasit timpul pentru asta, dar am gasit ceva la fel de interesant:  o listare a produselor alimentare in functie de impactul asupra mediului si a eficientei energetice.

Care este amprenta energetica a produselor alimentare de baza? Majoritatea noastra considera ca produsele animale, mai ales carnea, au aport energetic crescut, ca si impactul asupra mediului. Exemplificarea de mai jos este foarte concludenta. Ganditi-va la extreme – cata energie consuma de fapt un vegetarian vs un carnivor. In tabelul de mai jos sunt listate pe rand: estimari ale energiei necesare (in kW) pentru a produce un kg de produs, energia (in calorii) pe care o da 1 kg din produsul respectiv, si eficienta energetica.

Morala povestii este ca eficienta energetica a diferitelor mancaruri este foarte variata. Produsele animale tind sa aiba o eficienta redusa, carnea de vaca fiind campionul ineficientei. Carnea de vaca costa, dpdv energetiv de 20 de ori mai scump decat merele, si de doua ori mai mult decat carnea de porc. Lactatele sunt destul de eficiente, deoarece au un continut caloric ridicat. Iar carnea de pui este la fel de eficienta ca merele.

La polul opus, porumbul este adevaratul campion al eficientei energetice, avand un randament de 105%. Adica energia consumata de noi pentru a creste, distribui si manca porumb este mai mica decat energia furnizata corpului prin consum. Acest lucru este posibil prin faptul ca porumbul inmagazineaza si energie solara, pe care o consumam.

Ihi, in poza mica din stanga e marea vaca 🙂

surse: aici